A.L.R.C. – declaratii si reactii

[mai, 1978]

Catre, Consiliul de Stat
Ministerul Justitiei
Departamentul Cultelor
Uniunea Baptista

Cu respect va aducem la cunostiinta ca noi, un grup de credinciosi baptisti, am hotarat crearea in Romania a unui comitet crestin cu caracter interconfesional privind apararea libertatilor religioase si de constiinta in tara noastra, care sa aiba activitate permanenta in semnalarea cazurilor de persecutie religioasa si de studiere a fenomenului religios in contextul societatii socialiste. Alaturat anexam declaratia de constituire, care cuprinde temeiul legal, scopul si componenta sa, precum si apelul: „Incetati prigoana“.

Va incredintam de intreaga noastra loialitate fata de ideea de legalitate si de dragoste fierbinte pentru tara noastra, România. Totodata va informam ca acest comitet a cerut aderarea la „Cristian Solidarity International“, cu sediul in Zürich, Elvetia, Longgestrasse 71.

Pavel Nicolescu
Nicolae Traian Bogdan
Emerich Iuhasz,
Ioan Brisc
Petru Cocirteu
Ioan Moldovan
Nicolae Radoi
Ludovic Osvath
Dimitrie Ianculovici

Noua credinciosi baptisti formeaza in anul 1978 un comitet pentru apararea libertatilor religioase. Acest comitet elaboreaza o declaratie pe care o transmit autoritatilor politice ale vremii. Declaratia a fost insotita de textul: „Incetati prigoana!“.

–//–

DECLARATIE

privind constituirea Comitetului Crestin Român „Pentru apararea libertatii religioase si de constiinta“ (ALRC) si de aderare a Comitetului la organizatia „Christian Solidarity International – International Christian Association for Freedom of Belief“, Lenggastrasse 71, Zürich, Elvetia.

Un grup de credinciosi evanghelici (baptisti) din România,

1. din dorinta de a-i ajuta pe fratii lor de orice confesiune crestina, care sunt prigoniti pentru credinta lor in Dumnezeu;

2. intelegand ca ierarhii si conducatorii lor oficiali nu-i reprezinta in mod demn si nu le apara interesele cultice;

3. vazand ca atitudinea Departamentului Cultelor fata de fenomenul religios imbraca forme din ce in ce mai subtile si mai represive, iar ierarhii si liderii religiosi devin instrumente tot mai docile ale Departamentului Cultelor impotriva credinciosilor si a institutiilor religioase;

4. convinsi in mod sincer ca religia in tara noastra joaca un rol din ce in ce mai important ca factor moral, social si spiritual, ca, departe de a fi „opiu“ pentru popor, este ferment in lupta pentru apararea demnitatii umane, pentru libertate si pentru respectarea drepturilor omului;

5. incredintati fiind ca prin aceasta actiune a noastra slujim atat bisericii crestine, cat si patriei, in conformitate cu:

a. Constitutia R.S.R. potrivit careia: „Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul de a se asocia in… organizatii obstesti de masa“, „Statul sprijina activitatea organizatiilor de masa… (art. 37)“, „Cetatenilor R.S.R.-ului li se garanteaza libertatea cuvantului, a presei, a intrunirilor… (art. 28)“;

b. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, potrivit careia: „Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica (art. 20.1)“;

c. Pactul International cu privire la drepturile civile si politice, potrivit caruia: „Orice persoana are dreptul de a se asocia in mod liber cu altele… pentru ocrotirea intereselor sale (art. 22.1)“;

d. Actul final de la Helsinki al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, potrivit caruia: „Statele participante vor respecta drepturile omului si libertatile fundamentale, inclusiv libertatea de gandire, constiinta, religie, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie“ (art. 14/VII par. 1)“ si „Statele participante vor recunoaste si respecta libertatea individului de a-si profesa si practica singur sau in comun religia sau convingerea actionand dupa imperativele propriei sale constiinte (1A/VII-XX par. 3)“,

se constituie in România Comitetul Crestin Român „Apararea libertatii religioase si de constiinta – ALRC“.

Scopul ALRC este urmatorul: 1. Afirmarea valorilor morale si spirituale ale religiei crestine. 2. Apararea libertatii religioase si de constiinta. 3. Apararea si ajutorarea tuturor celor persecutati din cauza convingerilor religioase. 4. Promovarea legaturilor interconfesionale intre crestinii din Romania si cei din strainatate. 5. Informarea opiniei publice din tara si strainatate in privinta persecutiei religioase din Romania. 6. Analizarea fenomenului religios in contextul societatii socialiste.

Comitetul este format din urmatorii:
1. Pavel Niculescu (Bucuresti);
2. Dimitrie Ianculovici (Timisoara)
3. Ioan Moldovan (Timisoara);
4. Petru Cocirteu (Caransebes);
5. Ioan Brisc (Timisoara);
6. Emerich Iuhasz (Timisoara);
7. Nicolaie Traian Bogdan (Timisoara);
8. Nicolaie Radoi (Caransebes);
9. Ludovic Osvath (Zalau);

Membrii Comitetului ALRC solicita a fi primiti in randurile organizatiei
„Internationala Solidaritatii Crestine“, aderand si sustinand documentul „Petition“ adresat conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa privind libertatea religioasa si de constiinta in toate statele semnatare ale Acordului de la Helsinki, document elaborat de susmentionata organizatie. Comitetul ALRC desemneaza ca purtatori de cuvant ai sai pe urmatorii: 1. Pavel Niculescu; 2. Dimitrie Ianculovici.

NOTA: La citva timp de la crearea ALRC, toti semnatarii initiali ai declaratiei de infiintare a ALRC, cit si multi dintre semnatarii ulteriori, au fost fortati sa emigreze, unii dintre ei dupa ce au fost maltratati sau condamnati de autoritatile comuniste. Aproape toti acestia se afla in prezent in Statele Unite.

Noua credinciosi baptisti formeaza in anul 1978 un Comitet pentru Apararea Libertatilor Religioase si de Constiinta – ALRC. Acest comitet elaboreaza o declaratie (publicata in numarul trecut al jurnalului nostru) pe care o transmit autoritatilor politice ale vremii. Declaratia a fost insotita de textul: „Incetati prigoana!”, pe care il publicam mai jos, si care reprezinta textul manifest adresat autoritatilor comuniste de catre comitetul ALRC.

INCETATI PRIGOANA!

Prigoana religioasa din Romania cu discriminarile la care sunt supusi credinciosii, indeosebi cei neoprotestanti, devine pe zi ce trece un fapt tot mai vizibil si imposibil de tagaduit. Aceasta realitate dureroasa incepe sa preocupe opinia publica interna si externa. Nici un semn nu ne arata ca aceste incalcari flagrante ale libertatii si demnitatii omului ar fi pe cale sa inceteze, ci dimpotriva an de an se inmultesc metodele si cazurile de persecutie religioasa in tara noastra.

CONDUCATORI AI PARTIDULUI SI GUVERNULUI ROMAN:

Incetati prigoana!

V-ati angajat sa respectati si sa aparati cu sfintenie drepturile fundamentale si constitutionale ale romanilor. Spre bucuria intregului popor, Romania a semnat si a aderat la pacte si acorduri internationale in care se afirma si se garanteaza libertatea de constiinta, credinta si practica religioasa, libertatea cuvantului, a intrunirilor pasnice, si a promis sa-si adapteze legislatia interna cu aceste principii mari si sfinte. Cu toate acestea, spre uimirea si indignarea noastra, sute de mii de cetateni romani sunt impedicati in practica crezului lor si supusi unor presiuni, discriminari si persecutii, din cauza credintei si a convingerilor lor. Incetati prigoana! Este timpul sa va tineti cuvantul dat in fata intregului popor si in fata forurilor internationale, este timpul sa dispuneti incetarea prigoanei. Discriminarile grave in domeniul invatamantului, aplicarea incorecta a Decretului 153, obligativitatea pentru crestini de a depune juramantul de loialitate fata de politica interna a partidului (care este bazata pe conceptia materialist-atee), inegalitatea pentru crestini in ocuparea de functii si de salarizare, nepotrivirea ce exista intre Constitutie si Decretul de organizare si functionare a Departamentului Cultelor, amestecul ilegal si abuziv al acestuia in viata spirituala a bisericilor crestine ne obliga sa cerem: Incetati prigoana!

CONDUCATORI AI DEPARTAMENTELOR CULTELOR:

Incetati prigoana!

Reveniti la legalitate si redati organismului pe care-l conduceti caracterul sau legal, de organ de supraveghere si control al respectarii legii. Deoarece constituiti unicul organ specializat prin care Statul Roman s-a angajat sa garanteze deplina libertate religioasa si sa caute preintampinarea unor abuzuri si discriminari in acest domeniu: Incetati prigoana!

Tocmai inspectorii teritoriali de culte incalca aceste libertati acordate de constitutie si de Statutul de Organizare si Functionare a Cultelor, desfasurand o intensa activitate de intimidare, amestecandu-se in alegeri, exercitand presiuni psihologice asupra pastorilor, instigand pe crestini, acordand aprobari si semnaturi dupa bunul lor plac doar celor considerati ca ar corespunde politic si transfor-mandu-se tot mai mult in organe represive. De aceea ve cerem: Incetati prigoana!

REPREZENTANTI AI JUSTITIEI SI AI SECURITATII STATULUI:

Incetati prigoana!

Sunt nenumarate cazuri de crestini in Romania care au suferit amendari, violari de domiciliu, perchezitii, anchetari si batai si unii chiar au fost tarati in procese pe care pe nedrept le-au pierdut si acestea toate pentru unica „vina” ca sunt crestini si au vrut sa se bucure impreuna cu ceilalti frati ai lor de aceeasi credinta, sa se roage impreuna, sau sa aiba o cladire proprie in acest sens. In intalnirile cu Dumneavoastra, de nenumarate ori, nu v-ati sfiit sa ne jigniti si sa ne raniti in demnitatea noastra de cetateni romani, denumindu-ne: „paraziti”,
„antisociali”, „anacronici”, „antistatali”, „oameni care dauneaza societatii si care cauta s-o tina pe loc” etc etc.

CONDUCATORI AI CULTULUI BAPTIST:

Incetati prigoana!

Pentru ca sunteti in fruntea unei confesiuni crestine care v-a incredintat mandatul de a reprezenta si apara pe fratii vostrii, incetati prigoana! Poporul crestin baptist si-a pus mari sperante in ultimele schimbari in cadrul conducerii Cultului, (in urma Congresului din anul 1977, in locul vechii conduceri, renegata din pricina compromisurilor facute cu autoritatile comuniste, la conducerea Cultului baptist au fost alesi fratii Mara, ca presedinte si Barbatei, ca secretar general) dar iata ca numai dupa un an de la ultimul Congres, un val de nemultumire a cuprins intreaga tara si un divort total s-a stabilit intre dumneavoastra si popor. De aceea incetati prigoana!

Orice represalii venite din partea Departamentului Cultelor, ca destituiri de pastori, inchideri de biserici, exmatriculari din seminar, emiterea de instructiuni si circulare, acestea toate fiind impotriva spiritului Marturisirii de credinta si a Statutului nostru, au primit „binecuvantarea” conducerii Uniunii Baptiste. De aceea va strigam: incetati prigoana! Atunci cand aveti probleme si nelamuriri, mergeti inaintea Domnului si cereti ajutorul si lumina Sa, rugati-va mai mult, postiti si consultati Sfanta Scriptura si cautati calauzirea Duhului Sfant in orice situatie, refuzand sa mergeti la oameni care nu cred in Dumnezeu pentru a primi sfaturi si instructiuni: incetati prigoana! Incepeti sa fiti crestini in gandire, scopuri si procedura: incetati prigoana! Intregul popor crede ca a sosit timpul sa incepeti sa fiti oameni de jertfa, gata sa riscati si sa suferiti orice alaturi de El pentru lucrarea lui Dumnezeu ca urmasi demni ai blandului crucificat Isus Hristos, de aceea:

Va indemnam acum in ceasul al unsprezecelea: treziti-va! Incetati sa mai slujiti la doi stapani: incetati prigoana!

FRATI ROMANI,

Orice om care este sclavul unor prejudecati politice, nationaliste sau confesionale si oricine este cuprins de teama, invidie sau intoleranta fata de semenul sau, ajunge sa promoveze direct sau indirect nedreptatea si persecutia intre romani. De aceea, sa ne oprim si sa intelegem ca suntem frati, parte din inima aceluiasi popor si ca orice represalii si libertati ingradite nu duc decat la slabirea neamului nostru, lovind in poporul roman si in prestigiul international al tarii noastre. Sa ne unim vocea impotriva discriminarilor si a nedreptatilor, impotriva incalcarilor de orice fel a drepturilor fundamentale ale omului! Glasul nostru, devenind astfel mai puternic, va ajunge sa fie auzit si de cei in drept, pentru ca sa ajunga sa faca ceea ce de mult trebuia facut: INCETAREA PRIGOANEI RELIGIOASE IN ROMANIA, spre binele nostru si al intregului popor, spre bunul renume al patriei noastre dragi. Tuturor factorilor de raspundere va cerem: INCETATI PRIGOANA!

In cele ce urmeaza, publicam pozitia fata de constituirea Comitetului ALRC adoptata in iulie 1978 de catre pastorul Iosif Ton si de Aurel Popescu, cunoscuti lideri progresisti ai credinciosilor baptisti din România. Interventia celor doi lideri baptisti, cu un mare prestigiu intre credinciosi, a fost absolut necesara, deoarece Securitatea incepuse sa se foloseasca de informatorii si de ofiterii sai acoperiti aflati pe atunci intre conducatorii cultului baptist, pentru a face presiuni asupra pastorilor, in vederea excluderii din cult a membrilor ALRC.

Pozitia noastra fata de Comitetul pentru Apararea Libertatii Religioase si de Constiinta.

Subsemnatii Popescu Aurel, domiciliat in Bucuresti, si Ton Iosif, domiciliat in Cluj, credem ca este necesar sa definim si sa ne facem cunoscuta pozitia fata de Comitetul pentru Apararea Libertatii Religioase si de Constiinta (ALRC), afiliat la organizatia „Solidaritatea Crestina Internationala“, cu sediul in Elvetia.

1. Consideram ca motivatia pentru aparitia unui asemenea comitet exista, adica in România persecutia religioasa este o realitate simtita de toti cei ce practica in mod deschis si dinamic o credinta religioasa. Cazurile de hartuieli, de discriminari, de retrogradari, de destituiri din functii pentru motivul impartasirii si practicarii credintei religioase sint frecvente si produc multe suferinte umane, uneori uluitor de profunde.

2. Consideram ca Dumnezeu isi alege oamenii carora le trezeste constiinta si pe care ii obliga sa devina aparatorii fratilor lor care sint in suferinta. Acestor oamenii El le vorbeste prin Cuvantul Sau din Sfanta Scriptura, care zice: „Deschide-ti gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor celor parasiti! Deschide-ti gura… si apara pe cel nenorocit si pe cel lipsit“ (Proverbe 31:8-9); si in alta parte: „Invatati-va sa faceti binele, cautati dreptatea, ocrotiti pe cel asuprit“ (Isaia 1:17) si iarasi asa vorbeste Domnul: „Faceti dreptate si judecata, scoateti pe cel asuprit din miinile asupritorului“ (Ieremia 2:3). Credem ca cei ce au alcatuit acest comitet pentru apararea credinciosilor asupriti si persecutati au facut-o pentru ca au simtit chemare de la Dumnezeu. Este evident ca ei au o baza biblica pentru actiunea lor.

3. Consideram ca Dumnezeu are diferite chemari pentru diferiti copii ai Sai si ca fiecare individ trebuie sa stie clar in sine insusi ce chemare are el, si sa se tina de acea slujba si sa si-o indeplineasca bine si cu credinciosie. Asa citim iarasi in Cuvantul lui Dumnezeu: „Cine este chemat la o slujba, sa se tina de slujba lui. Cine invata pe altii sa se tina de invatatura. Cine imbarbateaza pe altii sa se tina de imbarbatare. Cine daruieste, sa daruieasca cu mana larga. Cine carmuieste, sa carmuiasca cu ravna. Cine face milostenie, sa o faca cu bucurie“ (Romani 12:7-8).

Noi, Popescu Aurel si Ton Iosif, am fost chemati de Dumnezeu la predicarea Evangheliei si, cu toate ca impartasim durerea si obiectivele fratilor nostri din Comitetul pentru Apararea Libertatilor Religioase si de Constiinta, consideram ca nu suntem chemati la a ne inrola in acest comitet si de aceea raminem la chemarea noastra de predicatori ai Cuvantului lui Dumnezeu. Aceasta nu inseamna ca noi nu vom mai vorbi si scrie despre suferintele fratilor nostri, ci doar ca noi nu ne simtim chemati la a ne include intr-un comitet a carui preocupare principala este aceasta activitate in apararea fratilor.

4. Consideram ca acest Comitet pentru Apararea Libertatii Religioase si de Constiinta nu se va extinde pina la proportiile unei organizatii de masa, ci va ramine la limitele restranse ale unui grup de oameni cu gind nobil, cu spirit de jertfa si cu dedicarea de aparare a drepturilor si libertatilor marii mase a credinciosilor.

5. Consideram ca tot ce au scris si publicat pina acum fratii nostri din Comitetul pentru Apararea Libertatii Religioase si de Constiinta este adevarat si speram ca si de aici inainte, semnalind diferite cazuri de persecutie religioasa din tara noastra, vor spune si scrie numai adevarul. Daca vor suferi pentru adevar, vor suferi pentru Domnul nostru Isus Cristos, care este Adevarul.

6. Consideram, pe baza Sfintei Scripturi, ca toti credinciosii crestini adevarati, din toate tarile lumii, alcatuiesc o singura unitate, si anume, trupul viu al Domnului Isus Cristos. Prin urmare, dorinta si intentia fratilor nostri de a se asocia cu alti frati de credinta din alte tari, si de a face cunoscute in toata lumea suferintele credinciosilor crestini din România nu este altceva decat dorinta de a fi parte a trupului lui Hristos, de a avea comunicare cu celelalte parti ale aceluiasi trup. Asa citim in Biblie: „Daca sufere un madular, toate madularele sufera impreuna cu el; daca este pretuit un madular, toate madularele se bucura impreuna cu el. Voi sinteti trupul lui Hristos si fiecare in parte madularele lui“ (1 Corinteni 12:36-37).

7. Vom acorda sprijinul nostru moral, spiritual si material fratilor nostri care sint gata sa se jerfeasca pentru mai multa libertate de credinta si de practica religioasa in România.

Bucuresti, 1 iulie 1978.
Popescu Aurel
Ton Iosif

In numerele din urma am prezentat declaratia de constituire a Comitetului ALRC, proclamatia intitulata „Incetati Prigoana!” si pozitia fata de constituirea Comitetului ALRC, semnata in iulie 1978 de catre pastorii Iosif Ton si Aurel Popescu. In urmatoarele numere vom prezenta o scrisoare deschisa redactata de Comitetul ALRC in anul 1978 cu privire la incalcarea drepturilor omului in orasul Caransebes. Nota redactiei: Scrisoarea de mai jos dezvaluie tulburatorul fapt ca prigoana poate veni si dinspre persoanele de la care se asteapta ocrotirea. In acest document apar numele unor persoane care sunt inca in viata. Prin publicarea lui nu urmarim ponegrirea acestora, ci simpla reconstituire a unor fapte istorice. Daca insa cineva dintre acestea doreste sa prezinte un alt punct de vedere asupra acestor evenimente, suntem bucurosi sa ascultam aceste opinii.

Comitetul crestin român „Apararea Libertatii Religioase si de Constiinta” ALRC afiliat la „Christian Solidarity International”, Zürich, Elvetia.

MARIONETELE DIN CONDUCEREA CULTULUI BAPTIST IN SLUJBA MILITIEI

Scrisoare deschisa adresata tuturor persoanelor si organizatiilor din tara si din strainatate in problemele drepturilor omului. La ora cand scriem aceste randuri, trei crestini baptisti, dupa ce au fost batuti crunt in vazul lumii si in localul militiei din Caransebes, isi asteapta sentinta ce urmeaza sa fie pronuntata de tribunalul din Caransebes. In ultimul moment aflam ca sentinta s-a si pronuntat: vom vorbi despre aceasta mai tarziu. Numele lor sunt Cocirteu Petre, Radoi Nicolae si Prejban Ionel. Cei trei sus-mentionati nu sunt singurii care au fost torturati. Au fost de asemenea batuti salbatic fiul lui Radoi, un tinerel de 17 ani, Juhas Emeric din Timisoara, si inca un baptist din orasul Otelul Rosu, Codreanu Moise.

Ce s-a intamplat la Caransebes incepand de joi 12 octombrie 1978?

Referindu-ne strict la evenimentele petrecute asa cum le relateaza martori oculari, precum si din declaratiile facute la proces, rezulta urmatoarele: Inceputul l-a facut Comitetul Comunitatii Bisericilor Baptiste din Timisoara (presedinte Baleanu Gheorghe), care, in ciuda prevederilor clare ale Statutului Cultului Baptist, a incercat printr-o circulara sa inlature comitetul ales al bisericii din Caransebes, si sa-i impuna un alt comitet. Biserica n-a cedat acestei incercari si, intr-o adunare generala, a decis sa-si mentina comitetul ales. Nici macar incercarea domnului Iosif Ton de-a determina biserica sa cedeze printr-un compromis, organizand noi alegeri, nu a convins pe nimeni.

In aceste conditii Uniunea (prin „Uniunea” vom intelege aici si in cele ce urmeaza „Uniunea Comunitatilor Crestine Batiste din R.S.R.” – presedinte Mara Cornel, secretar general Barbatei Paul), in sedinta din 31 august, a hotarat excluderea membrilor comitetului si a altor persoane din biserica, sub pretext ca apartin unei organizatii zise „ilegala”, sau pentru abateri de la doctrina, fara a se specifica de ce organizatia respectiva este „ilegala” si ce doctrine au fost incalcate, fie pentru nesupunere la hotararea comunitatii de Timisoara, care dispusese anterior destituirea comitetului bisericii. Circulara Uniunii data in acest sens poarta numarul 950 din 5 septembrie 1978. Biserica baptista din Caransebes, intr-o adunare generala, a respins hotararea Uniunii ca nebiblica si nestatutara.

Conform Statutului Cultului Crestin Baptist, numai biserica poate exclude un membru al sau, numai ea poate sa-si demita comitetul si sa organizeze noi alegeri.

Uniunea are dreptul sa excluda numai pentru abateri doctrinare comise de persoane din conducere (pastori, diaconi). Ori, in cazul in speta nu existau nici un fel de abateri doctrinare, si s-a urmarit inlaturarea comitetului bisericii deoarece acesta s-a manifestat deschis impotriva atitudinilor nebiblice si slugarnice ale membrilor comunitatii si Uniunii fata de Departamentul Cultelor.

Se stie ca nu numai biserica din Caransebes a respins hotarari nestatutare ale Uniunii, ci si alte biserici, precum Biserica Sf. Treime din Bucuresti, Biserica Baptista din Ploiesti. Comitetul Uniunii a decis insa sa-si aplice cu forta si cu ajutorul autoritatilor deciziile sale ilegale, si prima incercare a facut-o la Caransebes.

Daca mai are nevoie sa se convinga cineva de decaderea morala a conducerii Cultului Baptist, de rolul sau de agentura a Departamentului Cultelor in sinul Cultului Baptist, de colaborarea incorecta cu organele de stat si conlucrare cu acestea in dauna intereselor bisericii, atunci intamplarile recente de la Caransebes sint de natura sa deschida ochii tuturor si sa tintuiasca conducerea cultului pentru totdeauna la stilpul rusinii.

Ar fi aici de mentionat, inainte de a descrie faptele grave petrecute la Caransebes, ca mai intai Comitetul Uniunii a reusit sa-si asigure daca nu adeziunea, cel putin tacerea domnului Iosif Ton, care, din motive ce nu se cunosc inca, a trecut pe pozitiile Uniunii. S-a aflat ca Iosif Ton ar fi decis totusi sa intervina; sa vedem cand si cum!

Iata faptele petrecute la Caransebes incepand de joi, 12 octombrie 1978. In aceasta zi, Comitetul Executiv al Uniunii si al Comunitatii din Timisoara, compus din urmatorii pastori: Mara, Barbatei, Baleanu, Rominu, Trifu, Stanca, Gavajina si altii, s-au deplasat la Caransebes pentru a-si impune, cu ajutorul autoritatilor locale, ilegala lor decizie.

Joi, 12 octombrie 1978, membrii Comitetului Uniunii si al Comunitatii au incercat in cursul diminetii sa determine pe unii membrii ai bisericii sa se pronunte impotriva comitetului bisericii, mai mult chiar, sa se dedea la provocari in timpul serviciului divin de vineri seara pentru a da ocazie Uniunii sa faca ordine. Dupa amiaza au fost primiti in audienta la Consiliul Orasenesc de Partid si la Consiliul Popular al orasului Caransebes. Vineri seara, dupa o noua vizita la autoritatile locale, dupa o incercare nereusita de a bloca intrarea in biserica a membrilor comitetului bisericii si dupa incercarea de asemeni nereusita a domnilor Mara si Bunaciu de a lua cuvantul, biserica a protestat impotriva acestor intentii, pentru ca in final dl. Paul Barbatei (omul pe care pastorul Iosif Ton la numit pe drept cuvant o „Iuda“ in rindurile baptistilor din R.S.R.), incalcand toate principiile si prevederile statutare, sa propuna infiintarea unei noi biserici, trecand la intocmirea unei liste cu cei ce inteleg sa se supuna neconditionat hotaririlor Uniunii.

In aceste conditii, si cu sprijinul si in prezenta autoritatilor (erau de fata directorul Cristoiu din Departamentul Cultelor, inspectorul Parneci, precum si secretarul Consiliului Popular al orasului Caransebes), a intocmit o lista cu 131 semnaturi, intre care figureaza pana si semnatura unei cantarete de la unul din restaurantele locale. S-a anuntat de asemenea ca se alege un alt comitet si ca pastorul bisericii a fost numit dl. Ioan Gavajina. Biserica din Caransebes a protestat vehement impotriva acestei masuri.

De remarcat, pentru a cata oara, rolul nedemn jucat de dl. Paul Barbatei, jurist si secretar general al Cultului Baptist, care isi calca in vazul lumii promisiunea facuta la Congres, ca va urmari cu strictete respectarea statutului si a legilor, si care, intrebat de ce procedeaza astfel, nu cunoaste alt raspuns decat: „Asta e situatia“.

Oare dansul nu stie ca o biserica nu poate fi desfiintata si alta infiintata decat in anumite conditii si cu respectarea unei anumite proceduri?

Dar ce s-a intamplat duminica intrece orice inchipuire. Inca de vineri, membrii Uniunii declarasera in public ca trebuie facut apel la autoritati pentru impunerea hotararilor Uniunii si a Comunitatii de Timisoara. Primul lucru incercat duminica de catre Uniune a fost impunerea noului pastor, Gavajina, rau vazut de toata lumea. Precum se stie dl. Gavajina a mai fost alungat o data de la conducerea bisericii. Duminica dimineata, Gavajina Ioan, desi se pregatise sa oficieze in mod abuziv botezul programat, a fost determinat in mod pasnic dar hotarat sa cedeze aceasta cinste altora alesi de biserica. In continuare, intreg serviciul divin inclusiv botezul, s-au desfasurat in cea mai perfecta liniste. Cine putea banui aranjamentul sinistru dintre Uniune si autoritatile locale concretizat la terminarea serviciului divin printr-o provocare nemaiintalnita de mult in Romania?

Este ora aproape 1:30 si grupuri de credinciosi, barbati, femei si copii se indreapta de la biserica spre casele lor; fiecare localnic are invitati la masa si tensiunea produsa de membrii nepoftiti ai Uniunii pare a se fi stins.

PAREA! Pentru ca pe neasteptate asemenea unui traznet din senin drumul e barat de militie si securitate; dube, masini gata pregatite se deschid si se aud in plina strada ordine stridente urmate imediat de bruscari si insulte grosolane.

Credinciosii Radoi Nicolae, Cocirteu Petru, Juhas Emeric si altii sint imobilizati si tarati spre masinile militiei; se produce un vacarm de nedescris si femeile tipa si cauta sa-si smulga barbatii din mainile militienilor, care lovesc unde nimeresc cu bastoane de cauciuc – femei sint trantite la pamant si sangele incepe sa curga.

Impinse in masini, victimile sint lovite fara mila si martori oculari declara ca la militie, cand au coborat din masini erau invinetiti si plini de singe. Cocirteu era purtat pe brate, iar Radoi era incovoiat. Aceiasi martori declara ca tipetele n-au contenit multa vreme in camerele militiei, care in ciuda legii loveau barbar oameni pasnici si nevinovati.

Dupa amiaza, un nou episod fierbinte. Dupa ora de rugaciune, un grup de credinciosi se indreapta in liniste de la biserica spre sediul militiei, pentru a se interesa de soarta fratilor lor. In numele lor, fostul seminarist Prejban Ionel a pasit spre sediul militiei, dar abia a apucat sa spuna pentru ce a venit ca s-a pomenit infascat si lovit in mod barbar in fata multimii stupefiate si infiorate de spaima. Loviturile si tipetele au continuat si in sediul militiei.

Au fost arestati Radoi Nicolae, Cocirteu Petru si Prejban Ionel, impotriva carora s-a deschis o actiune penala. Loviti violent, fara mila au fost si Juhas Emeric (care a primit in camerele militiei nu mai putin de 50 de lovituri cu bastonul de cauciuc), fiului lui Radoi, un copil de 17 ani, Moise Codreanu si altii. Li s-au aplicat amenzi, cate 2.000 lei, lui Codreanu si Vuc Petru, si 1.000 lei lui Ion Teleaga.

Se facuse noapte si peste Caransebes, in mii de suflete s-a asternut o liniste grea. Intentia de a fi judecati dupa procedura de urgenta nu s-a putut aplica integral, victimile agresiunii neputand sa apara in fata tribunalului cu semnele torturii, vizibile chiar si a treia zi cand a avut loc procesul. Singurii absenti din sala tribunalului in ziua judecatii erau autorii morali, membrii Uniunii si ai Comunitatii de Timisoara. Ei sunt pe undeva ascunsi, in asteptarea rapidului de noapte care s-ai duca acasa.

La dosar se gaseste un document al conducerii Uniunii, o reclamatie adresata de Uniune sub semnatura secretarului general Barbatei Paul si a presedintelui Mara Corneliu si depusa la autoritati cu o zi inainte de provocare si arestarea baptistilor in care nici mai mult nici mai putin, se cere sprijinul militiei pentru punerea in aplicare a hotararilor ilegale ale Uniunii. In acest document se afirma intre altele ca UNIUNEA ESTE AUTORITATEA CAREIA II SUNT SUBORDONATE BISERICIILE. Procurul si-a bazat rechizitoriul pe aceasta afirmatie din reclamatia Uniunii. Asistam in continuare la pledoaria inferbintata a unui procuror care acuza pe credinciosi, ca desi sint membrii de rand ai bisericii, nu se supun hotaririlor superiorilor lor. I se explica in replica faptul ca, conform statutului, baptistii n-au organe ierarhice, deciziile priviitoare la membrii bisericii putand fi luate numai de biserica.

Acuzatiile explica ceea ce nu avea nevoie de lamuriri. Ei nu-si pot explica agresivitatea salbatica a militienilor care n-au fost cu nimic jigniti sau provocati. Se vad clar semnele tratamentului aplicat de militie. Toti cei arestati, fara exceptie, sint calificati exceptional la locul lor de munca.

In sala tribunalului acuzatii acorda intelegere celor ce i-au maltratat, dar demasca pe autorii morali, lipsa la apel – membrii comitetului de conducere a Comunitatii Timisoara si membrii Comitetului Uniunii.

Intr-o astfel de procedura sentinta se pronunta imediat: Radoi Nicolae, daca Dumnezeu va permite aceasta, va face puscarie 1,5 ani; Cocirteu Petre 1 an si Prejban Ionel 8 luni.

Protestam cu toata hotararea, cu toata energia, impotriva aplicarii torturii si cerem conducerii statului sa interzica pe viitor aplicarea unor astfel de procedee barbare. Cerem eliberarea imediata a credinciosilor victimizati. Sa inceteze prigoana religioasa din Romania ca ramasita a unor vremuri pe care le credem de mult apuse.

Suntem convinsi ca seful statului, domnul Nicolae Ceausescu, nu a fost informat corect de cele petrecute la Caransebes; este cu neputinta ca domnia sa, care a spus ca in Romania: „cultele isi desfasoara nestingherit activitatea” sa tolereze faradelegile militiei din Caransebes.

Mai are rost sa reamintim „sefilor nostrii in ale religiei ca Biblia le spune „sa pastoreasca turma lui Dumnezeu nu pentru un castig marsav… nu ca si cum ar stapanii peste cei ce le-au cazut la imparteala…”? (1 Petru 5: 2,3)

Nu cumva au ajuns peste noi vremurile profetite de Domnul Isus cand a zis ca „fratele va da la moarte pe fratele sau” (Matei 10: 21), ba mai mult, ca acesti netrebnici vor crede ca facand astfel „aduc o slujba lui Dumnezeu” (Luca 21:16)? Vom face cunoscute in toata lumea faradelegile comise la Caransebes.

Crestini din toata lumea, ridicati-va glasul in apararea fratilor vostrii din Romania!

Pavel Nicolescu
Dimitrie Ianculovici

9 comentarii

  1. DANIEL APETRI U.K said,

    cine nu a pasit gresit in trecut , astazi merge cu fruntea sus si merita tot respectul!

  2. petru anghel said,

    Fratel E Pavel NICOLESCU spune ca pe lista facuta de p barbatei si inspectorul PIRNECEA care reprezenta D, CULTELOR si securitatea sau scris 131 de persoane . TOTI care erau inpotriva UNIUNII BAPTISTE nu s-au scris.Biserica din caransebes avea atunci 240-250 de membrii.La militie au fost sa protesteze in jur 150-200 de persoane precizeaza si N. RADOI in ceia ce scrie d-lui.Militia a chemat pompierii si manifestantii au fost inprastiati cu tunurile de apa binenteles dupa ce au fost filmati si fotografiati.

  3. almajan petru said,

    Ce au mai facut membrii fondatori ALCR in afara de faptul ca culegeau informatii despre frati perse cutati de pilda am fost in piata IOSEFIN cu IOAN MOLDOVAN care era cumnatul meu si ami zice ;Vezi pe batrinnul acela cu parul alb care vinde floricele de porumb zice stai aici ca eu ma duc sa vorbesc cu el. BATRINUL era un frate de .la cultul penticostal din ce vindea d-lui in piata a cumparat la cei doi nepoti ai d-lui o statie cu doua chitari. si baietii faceau evaghelizare prin bisericile penticostale.Securitatea ca sa le dea o lectie lea confiscat chitarile la baieti fratelui ia confiscat cecul in mod abuziv.Dupa ce EUROPA LIBERA avorbit de acest caz de persecutie lisa napoiat la frati tot ce lea fost luat.S-au bagat multe biblii in TIMISOARA de acesti frati nu totdeauna reuseau . O data ia prins SECURITATEA si ia batut foarte rau erau vinati pe spate la plecare securitatea lea spus si noi avem biblii Vreti sa va dam la fiecare cite una?La cara nsebes N.RADOI avea o volga tip nou cu numar mic pr care o cumparase de la un securist din bucuresti.Cu ia aducea biblii si dela IOSIF STEFANUT de la BRAILA si noaptea chema frati in care avea incredere sa le distribuie.

  4. dumitru muresan said,

    exista cartea calvarul romaniei crestine unde puteti gasi multe prigoane si altor crestini pastori si preoti.ma gasesc sieu la pagina 158.dar este un sumar care e3ste doar partial si poate era bine sa fi fost mentiunat ca eu am suferit mult timp de 25 de ani urmarit de securitate.dar la urma sa umplut paharul dus la pshiatrie si la inchisoare dupa vizita ne asteptala la domiciliul meu din localitatea arcalia jud. b.n.prin toate domnul neau ajutat si multumim pentru toate fratilor mei baptisti de ajutorul financear si moiral.domnul sa va binecuvinteze amin fr.mitru poate arfi bine ca aceasta carte sa fie undeva pe un site. poate cineva sa se gndeasca la propunerea mea.

  5. dumitru muresan said,

    evorba de vizita ne aseptata a fratelui pavel nicolescu.la mineacasa.

  6. Mircea Rusnac – Contribuţii bănăţene la mişcarea de opoziţie religioasă anticomunistă A.L.R.C. (1978) « Istoria Banatului said,

  7. Tom said,

    Nicolae Radoi e un on plin de energie plin de viata si a facut mult bine,a construit Biserici in Jud Caras -Severin pe valea bistrei la Maru ,Bautari si Otelu Rosul si la Turnul Ruieni la fel,sunt mandru ca l-am intanit pe acest om!
    Este un om a lui domnului!
    Daca cineva stie cum sa intors Radoi la Dumnezeu poate sa scrie ca e foarte interesant si pot spune ca e un om deosebit si curajos un om care nu cunoaste frica dar cunoaste pe domnul Isus!

  8. Mircea Rusnac – Contribuţii bănăţene la mişcarea de opoziţie religioasă anticomunistă A.L.R.C. (1978) « Istorie Evanghelica said,

  9. Judith Osvath-Nagy said,

    Hello All, I appreciate the information I found on this webpage. I am the daughter of Ludovic Osvath. We had to leave the country in 1980. Is there anybody I could get in contact with to get more information on A.L.R.C.? Thank you, Judith Osvath

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: