1. Recrutarea la culte

Carmen Chivu-Duta, Cultele din Romania intre prigonire si colaborare, Editura Polirom, Iasi, 2007

“Instaurarea sistemului totalitar a insemnat si marginalizarea cultelor, tolerate de conducerea atee. Masurile legislative, represiunea impotriva clerului, supravegherea permanenta exercitata prin intermediul asa-numitilor ‘inspectori de culte’ si descurajarea sentimentului religios au urmarit indepartarea individului de radacinile sale spirituale. Insa controlul cultelor nu ar fi fost posibil fara un aport insemnat venit chiar din interiorul acestora. Lucrarea dezvaluie aspecte surprinzatoare legate de relatia dintre oficiantii diferitelor confesiuni si autoritatile statale, dovedind, prin numeroase documente prezentate, ca aspectul colaborarii cu Securitatea nu poate fi ignorat.” (Prezentare pe ultima coperta)

Carmen Chivu-Duta: “Aspectul colaborarii nu poate fi negat: el a existat in toate cultele. Cel mai simplu argument este acela ca nu poti controla cu adevarat un mediu daca nu infiltrezi in interiorul lui informatori care sa furnizeze informatii cit mai amanuntite. Dosarele studiate au fost alese in mod aleatoriu, fara intentia de a viza dosarele unor personalitati in domeniu. In arhivele! CNSAS e xista un numar foarte mare de doasare ale oficiantilor diferitelor culte, iar pentru cartea de fata a fost studiata doar o mica parte a acestora. Insa pentru a dovedi ca Biserica a fost persecutata, cit si faptul ca a colaborat cu Securitatea, nu este nevoie sa fie studiate toate dosarele. Acest lucru transpare si dintr-un volum mic de cercetare. Este suficient sa citesti un dosar de urmarire informativa al unui preot pentru a vedea citi informatori din acelasi mediu erau dirijati pe linga titular si ofereau informatii despre acesta.” (Cuvint inainte)

Din carte:

“Raport cu propuneri de recrutare a numitului G.F. in calitate de colaborator

18.06.1979

In Protopopiatul Ortodox roman R. Functioneaza preoti care, datorita antecedentelor lor, rpecum si a atitudiniii prezente, se afla in atnetia organelor noastre. Pentru asigurarea unei supravegheri informative corespunzatoare pe linia cultului ortodox, precum si pentru cunoasterea unor stari de spirit negative in rindul populatiei romane si sasesti din J., a fost luat in studiu si verificare preotul G.F. […]

Recrutarea se va face pe baza de sentimente patriotice, va fi chemat la Inspectoratul Judetean al Cultelor, unde se vor purta discutii privitoare la pozitia unor persoane fata de politica partidului si statului nostru.

In functie de cum va aborda discutiile, de sinceritatea de care va da dovada, i se va pune problema colaborarii cu organele de securitate, iar daca va accepta, i se va lua un angajament scris in acest sens. Daca nu va accepta, i se va da de inteles ca ne-au preocupat doar problemele puse in discutie […]

“Raport privind modul cum a decurs recrutarea ca informator al organelor de securitate numitul N.N. din C(luj).N(apoca).

29.06.1984

In baza aprobarii conducerii Dir. I, la data de 28.06.1984 am trecut la efectuarea recrutarii numitului N.N. din C.N., ca informator al organelor de securitate.

Recrutarea a avut loc la casa ‘Victoria’ din Bucuresti si a durat de la orele 18.00-19.30.

Intrucit candidatul a mai furnizat informatii in legatura cu problemele ce intereseaza organele noastre, in procesul recrutarii s-au discutat cu el aspecte legate de activitatea viitoare in cadrul cultului, in calitate de presedinte al acestuia, modul cum intelege colaborarea cu organele de stat si rezolvarea situatiei unor elemente anarhice, precum si despre deplasarea in luna iulie a.c. in RF Germania, pentru a participa la intrunirea Consiliului Federatiei Baptiste Europene, ce se va tine la Hamburg. […]

A precizat ca doreste sa colaboreze in bune conditiuni cu autoritatile de stat, atit la Departamentul Cultelor, cit si cu organele de securitate.

Declarindu-se de acord sa colaboreze in mod secret, sincer si organizat cu organele de securitate, s-a stabilit sa ne furnizez! e inform atii scrise pe care le va semna cu numele conspirativ ‘Mihu’, precum si verbale. De asemenea, s-a angajat sa ne consulte in toate masurile ce urmeaza sa fie intreprinse pe linia cultului.

In continuare, fara a i se lua un angajament scris, l-am instruit asupra necesitatii pastrarii conspirativitatii si conduita pe care trebuie sa o adopte in calitatea sa de presedinte al cultului, pentru a nu se desconspira ca colaboreaza cu organele de securitate.

Intilnirile cu N.N. vor fi efectuate atit la Bucuresti, cu prilejul deplasarilor periodice pe care le va face, cit si la C(luj.N(apoca).”