1.5 O paralela politica

Romania tanara vorbeste despre

„generatia turnatorilor”

de Vlad Mixich Hotnews.ro/Deutsche Welle

Miercuri, 6 august 2008,

De ce ar trebui sa ne mire faptul ca, in Romania, o comisie parlamentara condusa de Adrian Paunescu va ancheta activitatea unui Institut condus de H.R.Patapievici?  Un eveniment normal in buna traditie a celor sase decenii de neintrerupta dominatie comunista a Romaniei. Dar tanara generatie continua sa fie uimita de tupeul „generatiei turnatorilor”.


Dezbaterea iscata de prezenta celor doi profesori fosti informatori in cadrul Scolii de Vara, organizata la Berlin sub umbrela Institutului Cultural Roman, a fost deja deturnata in directia unor rafuieli politice. Marti, presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a cerut Comisiei de Cultura a Parlamentului sa initieze o ancheta a activitatii Institutului Cultural Roman, ca urmare a articolelor din presa. Zgomotul creat de o parte a mediei romanesti acopera, pentru a cata oara, esentialul unei dezbateri vitale pentru societatea romaneasca: ce atitudine adoptam in privinta fostilor informatori ai securitatii, a caror alura profesionala si intelectuala ii face nedispensabili mediului academic?

Precedentul compromisilor din Germania

Aceasta dilema este departe de a aparea pentru intaia oara in istoria unei tari europene. Cazul Germaniei postbelice si a denazificarii ei, care continua oficial si la sase decenii dupa sfarsitul razboiului, poate reprezenta cel mai bun studiu de caz. Daca in 1966 numirea democratica a lui Kurt-Georg Kiesinger, fost membru important al partidului nazist, in functia de cancelar al R.F.G. a declansat demonstratii ale studentilor si manifeste revoltate ale celor mai respectati scriitori si intelectuali germani, Romania de dupa 1989 a privit aproape calma instalarea la fel de democratica a unui fost inalt demnitar comunist in functia de presedinte al tarii. In acest context, este izbitoare similaritatea dintre Germania si Romania: ambele au practicat un  comportament recuperator al intelectualilor si oamenilor de stiinta valorosi, care au participat inainte de schimbarea regimului la activitati indoielnice. Diferentele sunt insa la fel de izbitoare.

Copiii „epocii de aur”

Problema informatorilor recrutati de Securitate din randul intelectualilor valorosi este dezbatuta in Romania in special de personalitati care au fost implicate in mod direct in trecutul comunist al tarii, fie in rol de victima, fie in cel de beneficiar. Obiectivitatea intr-o astfel de dezbatere este un simplu mit, dar o anumita detasare permite emiterea unei analize lucide. O astfel de detasare poate fi insa oferita nu de calitati intelectuale sau morale, ci de avantajul fiziologic al varstei. Caci pentru generatia nascuta dupa 1974-1975, calitatea de copil al „epocii de aur” a oferit si protectie in fata unei eventuale interogatii dificile: „ma fac sau nu turnator?”. Am cerut parerea catorva dintre tinerii remarcabili ai acelei generatii protejate, prea mica pentru a turna dar suficient de mare pentru a intelege.

Studentii ii pot boicota pe profesorii-turnatori

Antropologul Alexandru Balasescu plaseaza greutatea deciziei de a permite profesorilor informatori sa-si continue activitatea academica, pe umerii studentilor din salile de curs:
„Persoanele implicate in colaborarea cu securitatea nu au avut atunci taria de caracter sa spuna „nu” acestei colaborari. Nu cred ca ne putem astepta de la ele sa aiba astazi taria de caracter de a spune nu – din rectitudine morala – unei pozitii academice sau publice care le aduce avantaje substantiale. Este o problema structurala – aceea a imposibilitatii impunerii unui criteriu moral in standarde academice, desi poate necesar – cat si una individuala care tine de decizia personala a celor implicati. Dar ca student al unei personalitati academice care are un trecut indoielnic, poti foarte bine, daca ai o constiinta de consumator al cursului persoanei respective, poti pur si simplu sa boicotezi acel curs. Daca studentii invalideaza prezenta acelei persoane, dilema dispare”.

Aceasta invalidare nu a avut insa loc in cazul romanesc. Atunci care ar putea fi solutia? „Calitatea morala si cea profesionala sunt inseparabile, mai ales fiind vorba de oameni care formeaza minti pentru ca au si activitate pedagogica”ne spune Alexandru Balasescu. „Dar eu cred si in redemptie si in evolutie personala. Insist insa asupra recunoasterii faptelor trecute si atata timp cat in standardele academice nu exista incorporata o evaluare a trecutului pe standarde morale, degeaba luam o pozitie daca nu dam si o solutie. Solutia ar fi: in momentul evaluarii unor proiecte sa se evalueze nu doar CV-ul academic ci si cel politic”.

Dezirabila delicatete

Pentru pictorul Dumitru Gorzo responsabilitatea prezentei neintrerupte a colaboratorilor Securitatii in spatiul public romanesc trebuie impartita:Eu cred ca o persoana ca Herta Müller poate sa se simta jignita de prezenta intr-o academie de vara a doi fosti informatori. Atata vreme cat mai traiesc niste oameni care au suferit crunt de pe urma vechiului regim, si multi dintre ei locuiesc afara, problema trebuia abordata mai delicat. Fiind vorba totusi de niste oameni al caror profesionalism e dincolo de orice dubiu, lucrurile ar trebui privite pozitiv. Ei nu trebuie izolati, nicidecum. Chiar daca au fost informatori. Dar atata vreme cat aceste personaje nu se dau ele singure la o parte, probabil neconsiderand ca lucrurile pe care le-au facut sunt foarte grave, cei care ii trimit in anumite locuri ar trebui sa fie mai atenti”.

Imoralitatea turnatorilor din politica

Suntem obisnuiti sa traim intr-un stat asistential si, prin urmare, asteptam din partea institutiilor statului, inclusiv asumarea responsabilitatii unor alegeri morale, de care ulterior sa ne prevalam. Tocmai de aceea, spre deosebire de cazul german, existenta unei legi a lustratiei in Romania este vitala pentru solutionarea dilemei discutate. Regizorul Corneliu Porumboiu crede ca in alb si negru puteam judeca in urma cu 15 anicand ar fi fost normal sa se interzica accesul in viata politica a celor care au lucrat cu Securitatea. Insa acum, sa interzici accesul in viata publica nu se poate, caci aproape 4 milioane de romani se pare ca turnau la Securitate. Daca nu exista o lege a lustratiei ce poate sa faca Institutul Cultural Roman? Nefiind un lucru reglementat, Institutul Cultural Roman ar discrimina daca ar interzice accesul unor oameni bine pregatiti profesional sa participe la evenimente academice”.

Insa o lege a lustratiei, de altfel subiectul celebrului punct 8 al Proclamatiei de la Timisoara, depinde exclusiv de clasa politica din Romania. Ar sprijini aceasta clasa politica, o astfel de initiativa legislativa? Corneliu Porumboiu, ca de altfel cei mai multi dintre tinerii generatiei sale, nu isi face iluzii:Sa fim seriosi, singurul politician care a fost deconspirat si careia i s-a inchis accesul la viata politica a fost Mona Musca. Dar ce a facut ea in comparatie cu altii? Si se stiu ei care. Insa nu cred ca poti sa interzici cuiva dreptul de acces la viata publica indiferent de trecutul lui, altfel am reactiona si noi ca si comunistii. Aceasta este una dintre marile lectii pe care o putem invata din democratie: sa nu discriminam atata vreme cat nu exista nimic legiferat. Din aceasta cauza, toata aceasta discutie este absurda. O lege a lustratiei este oportuna mai ales in viata politica. Este imoral sa faci politica in Romania dupa ce ai fost turnator, si sa semnezi legi dupa ce ai fost mare comunist”.

O lipicioasa imbratisare

Diferenta esentiala dintre cazul Romaniei si cel al Germaniei poate fi rezumata in doar cateva randuri: in Romania, din 1947 comunistii s-au aflat la putere sub o forma sau alta. Neintrerupt, pana in prezent. Privita din aceasta perspectiva, transformarea acestei dezbateri intr-un nou prilej de asalt politic nu trebuie sa mire. Cum nu trebuie sa mire nici faptul ca o comisie condusa de Adrian Paunescu, fostul mare poet al comunismului, este astazi trimisa sa ancheteze activitatea unui Institut Cultural condus de o echipa ale carei presupuse simpatii comuniste nu pot fi decat absurde.

Pentru generatia prea tanara ca sa toarne dar suficient de mare sa inteleaga, directia este mult mai clara decat pentru acea cincime din poporul roman, care se pare ca a colaborat cu Securitatea. O directie care indica catre Europa. Este singura sansa a unei Romanii tinere prinsa inca in imbratisarea lipicioasa a generatiei turnatorilor.

  • Alexandru Balasescu a obtinut un doctorat in antropologie la Universitatea din California si un masterat in etnologie la Universitatea din Lyon. A castigat peste 10 burse internationale si mai multe premii. S-a nascut in 1974.
  • Dumitru Gorzo este unul dintre cei mai de succes artisti plastici ai momentului. A expus in cele mai mari galerii din Romania si strainatate. S-a nascut in 1975.
  • Corneliu Porumboiu face parte din noul val al cinematografiei romanesti. Este regizorul celui mai premiat film romanesc despre revolutia din 1989, celebrul „A fost sau n-a fost”. S-a nascut in 1975.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: